- Și ce dacă au adormit cireșii
în miez de Noiembrie
și Iarba ne ascultă mâinile frământând frigul
din punctele I-urilor?! ...
Felinarele ne desenează trupurile
în perspectiva unei Amintiri
născută noaptea,
pe drumul dintre ieri și mâine...
Durerea mai pătrunde și azi,
în măduva Sărutului
condamnat
la uitare
în ultima pronunțare a verii,
după despărțirea din primăvară...
15.Noiembrie.2022
-Dacă nu ne mai sunt îndeajuns
sau sunt prea scumpe cuvintele,
compostăm cu sentimente,
ca să ajungem la Adevăr,
cel compus din alb și negru,
din lumină, întuneric și umbre,
din linii , puncte și cifre,
scos la licitație,
dintr-un măr și dintr-o coastă...
Timpul va deconta totul
celui care știe să primească nimic,
în schimbul Absolutului,
la destinație...
Intenția de-a ierta
există
întotdeauna în uitare...
Ciorile s-au mutat marți spre iarnă,
dinspre lunga toamnă,
însă,
Timpul nu are absolut nimic împotrivă,
nici când temperatura se plimbă
în jos și în jos,
prin termometre, agale,
și ceața ne acoperă până și sentimentele...
Între sâmbătă și vară
mai e primăvară în amintiri
compostate,
în tăcerea nopților târzii...
Ploaia miroase a tine,
iubito...
9.Noiembrie.2022
