Nu mă opri


Port ochelari de iubire
şi, la reverul sufletului meu,
floarea speranţei şi pe
drumul viselor încerc să
merg spre mâine, fără
să las în urma mea, şi să nu
mă rătăcesc în compromisuri…
Vreau să ajung la apusul
vieţii mele, cu mândrie şi,
poate mă voi întâlni măcar,
pentru o clipă cu fericirea.
Aşa că, nu mă opri cu prejudecăţi!


4.Decembrie.2010

Nicicând


Am fost un boboc,
fără speranţă uitat
în furtunile vieţii.
Şi acum, petalele
sufletului meu, zi
de zi înfloresc sub
razele ochilor tăi,
în grădina necunoscută
a destinului şi,
zâmbetul tău blând
îmi aduce roua viselor.
Iar dimineţile de iubire,
mă fac să fiu cum,
n-am mai fost nicicând…
şi, aş vrea să rămân
multe anotimpuri aşa.


24.Noiembrie.2010

Patimile universului


Paşi grăbiţi se îndreaptă,
spre vise pe un drum haotic.
Şi rămân în urmă doar urme
mărunte de pretexte şi ecoul
nepăsării…dar, înaintând se
respiră uşor, pure sacrificii.
Mai există timp de întoarcere
la seva omenirii dar, evoluţia…
se încăpăţinează căci, tentaţia
e mare de ajunge la atingerea
absolută cât mai repede orice ar fi.
Colapsul nu sperie inconştienţa
şi, uciderea nu mai un atribut al
sălbătăciei iar, absurdul devine o logică.
Toate acestea sunt patimile universului!


21.Noiembrie.2010

Te aştept


Te aştept să atingi cu ochii…
roua tăcerii de pe petalele
sufletului meu, din gradina vieţii…
Ocolită de ploaia fericirii, şi adesea
cuprinsă de o cumplită arşiţă a
singurătăţii iar, ecoul nopţilor de
dor, trece prin bătrânul condei,
şi se opreşte pe o hârtie albă…
Doar fluturii de vise, îşi continuă
zborul stingher aici, în satul meu.


12.Noiembrie.2010

Pantofi de noiembrie


Sub privirile lunii şi,
în ritualuri ample atât,
de galant păşeşte noaptea
pe cer, pe covorul de stele,
pare să ştie taina zorilor
care va veni în urma ei,
în pantofi de noiembrie
iar, universul e încontinuu
în mişcare căci, totul se
schimbă…şi noi, uităm ce suntem.


7.Noiembrie.2010

Oglinda prieteniei

Umărul tău, e tot mai înalt
când sufletul meu uneori,
alunecă în abis de pe piscul
vieţii, pe oglinda prieteniei…
se aşează praful indiferenţei tale,
când îmi privesc bucuria în ea,
şi parfumul amintirilor se pierde
în adierea uitării, iar încrederea
se scurge ca şi timpul şi nimic nu
mai e cum era…căci, totul se
transformă într-un joc de interese
cu replici inefabile însă, totuşi în
ochii mei, nu sunt regrete ci, dezamăgirii.

28.Octombrie.2010

Octombrie


Stropii de dor,
îmi pătrund în
suflet şi adierea
amintirilor, îmi
poartă gândul sub
norii de suspine,
ce se ivesc pe buze
iar, pe hârtia albă
ecoul cuvintelor de
iubire, rămâne dovada
nopţilor tăcute de octombrie,
când se nasc lacrimile din
dorinţă în copacul singurătăţi,
ascunsă printre zâmbete.

21.Octombrie.2010

Dorinţă anagramată

Lasă-mi te rog,
enigmatică clipă
veselia în suflet…
intactă întotdeauna!


4.Octombrie.2010

Om drag


Caută-mă dincolo
de aparenţe şi,
ascultă-mă dincolo
de tăcerea mea dar,
nu-mi opri zborul cu
prejudecăţi iar, dacă
poţi înţelege… atunci,
lasă deschisă poarta
iubirii tale, necondiţionat
e tot ceea ce vreau…om drag.


26.Septembrie.2010

Acordurile toamnei


Timpul trece nepăsător,
printre arcurile ceasornicarului
chiar dacă, moare câte o frunză
pentru un nou început enigmatic,
ce se va naşte din sărutul ploii
contopindu-se cu pământul iar,
vântul dansează pe acordurile
toamnei, în straie de Septembrie.


11.Septembrie.2010

Dincolo de tăcerea mea


Dincolo de tăcerea mea,
sunt gânduri nespuse…
şi sentimente ascunse.

Dincolo de tăcerea mea,
lupta contra prejudecăţilor
uneori e grea şi adorm
obosită, noaptea cu obrazul
mistuit de flacăra lacrimilor.

Dincolo de tăcerea mea,
zâmbetul meu se pierde
în singurătate abstractă şi,
vârful creionului sculptează
în cuvinte scrise pe hârtie.

Însă, între noi mereu e
ceaţa indiferenţei şi atunci,
percepţia ta devine imposibilă.


2.Septembrie.2010

Eşti

Eşti izvorul meu,
din care îmi potolesc
setea de-a iubi mereu.


24.August.2010

Maximă poetică


Poezia este fereastra deschisă,
al sufletului unui poet.


24.August.2010

Cuvintele


Cuvintele sunt izvorul, sentimentelor
şi al gândurilor mele, neştiute de nimeni.


24.August.2010

Neînţelesul viselor


Uneori, când tăcerea nopţii,
e stăpână pe pământ, dorul tău
obraznic, îmi strigă sufletul rătăcit
în liniştea aparentă împletită cu
neînţelesul viselor şi, îi arată calea
amintirilor, printre suspine iar, patul
meu devine un chici apoi, din dorinţă
se naşte versul iubirii mele, pentru tine.


19.August.2010

La naştere

Aş vrea să mă ascund
într-o îmbrăţişare căci,
viaţa uneori, e atât de
rea dar, nu o găsesc
acolo unde as vrea…şi
simt cum îmi ard obraji
în văpaia lacrimilor iar,
suferinţa biciuindu-mi
sufletul şi atunci, fug
prin rânduri scrise în
spinarea nopţii, să fiu
liberă şi să arunc haina
povară cu care destinul,
m-a îmbrăcat la naştere.


15.August.2010

Un răsărit nou

I-au crescut aripi sufletului meu;
şi a învăţat să zboare pe adierea
speranţei, către iubire iar atunci,
când furtunile vieţii se ivesc în
cale, se adăposteşte în cuvinte scrise…
să nu cadă în abisul suferinţei şi
aşteaptă un răsărit nou de fericire.


20.Iulie.2010

Urare romantică de noapte bună


Sub privirile lunii,
zboară spre tine,
îngerii cu săculeţul
plin cu pulbere de
vise frumoase şi,
binecuvântare să
îţi fie sufletul liniştit.
Noapte bună iubite!

20.Iulie.2010

Firul fin

Mi-e dor să respir libertate
şi să brodez sentimente, cu
firul fin al cuvintelor iar tu,
să mă săruţi blând pe tâmple
atunci, când norii vieţii mă
înspăimântă apoi, cu dragoste
să-mi acoperi sufletul, ca să
mă simt înţeleasă chiar, dacă tac.


14.Iulie.2010

Valurile

Valurile amintirilor,
mângâie ţărmul
sufletului meu,
fierbinte de dorul tău.


8.Iulie.2010