Chei aruncate în gaura timpului...
Ușile se deschid cu formule magice
din cifre impare,
rostite în gând,
ascultate de o lume surdă
pe ascuns.
Intră și ies gloanțele
prin plămânii respirând ultrasunetele
avioanelor de hârtie
în cădere.
Păcatul se purifică de noi
într-un ritual al morții,
la hotarul dintre adevăr și minciună.
Cresc colții destinului,
perforând mâna
Norocului,
rămânând cu malformațiile vieții,
cu stăpânul plecat în căutarea unui loc,
neștiut de nefericire.
22.Decembrie.2020
aplauze cu ecouri
în căderea măștilor,
suspină podeaua scenei
între replici uitate
de sufleorul plecat
într-un concediu lung...
e ceasul așteptării…
cortina stă nemișcată,
luminile stau tăcute,
liniștea se machiază
într-o cabină răcoroasă.
tracul trage adânc
aer în piept.
începe ultimul act,
strigă o voce:
iar noi doi
suntem pe rând
spectatori și actori.
19.Decembrie.2020
...fulgii de nea
sunt niște globuri pe care le scapă îngerii
uneori,
când împodobesc copacii cerului
și, odată ajunși pe pământ,
miros a lapte matern.
-Simți?
14.Decembrie.2020
