Dor de bine
În taina nopții,
mă plouă cu stropi
de dor, de bine și
îmi udă tare sufletul.
Respir parfumul amintirilor
iar, pașii mei rătăcesc pe
drumul greu al tăcerii, cu
tălpile goale până în zori.
Apoi, mă ascund în bobocul unui
cuvânt...din condei și, cu tâmplele
frânte, adorm pe masa de lemn din
refugiul meu fiind, acoperită doar
de grija caldă a inimii lui Dumnezeu.
16.Iunie.2011
2 comentarii:
Tare frumos ai scris, Minune!
Mi-am luat portia de frumos din cuvintele tale si pot sa dorm linistita.
O seara minunata!
Cu mult drag...
Draga mea lumina de curaj,
de fiecare data scriu o noua poezie,astept parerea ta cu mare nerabdare ca un semn de aprobare.Multumesc de compliment!
Trimiteți un comentariu