miercuri, 16 august 2017

Toamna e atât de aproape




liniștea,
doarme pe o bancă
și toamna e atât de aproape...

îmi ascund inima
într-o carte
scrisă,

cu cerneala unor nopți albastre.


                                                           16,August.2017
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Anatomia distanței

Spațiul dintre două inimi devine ferestre, decupate din carnea Furiei legate la ochi de trunchiul cuvântului pierdut printre silabe: ...

  • Monolog tăcut
      - Nu-mi vorbi... Lasă ploaia să ne traducă tăcerile în prima privire oarbă a dragostei uitate și transformată într-o aripă de ...
  • Înăuntrul unei nopți
      -Vino! Hai, să ne ascundem înăuntrul unei nopți ca într-o inimă de apă, iar ploaia să ne vorbească pe limba ferestrelor, încet...
  • Litere trasate
                                În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...