însetat de zborul păsărilor
cerul,
înghite în sec
cernându-și florile de nea,
cu sita
vremii,
întoarsă pe dos
mirosind a lapte cu vanilie,
într-un colț de copilărie
uitată,
în vorbele oamenilor mari
pierduți dincolo de orice vis.
27.Decembrie.2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu