Liniște oarbă

 

Răsună tobele,

Ploaia ține ritmul rece,

Sângele prin vene începe să danseze,

Vântul închide, pe rând, cicatricile.

 

Noaptea se pierde sub călcâiele goale,

Vinul curge din butoaiele de lemn fără fund,

Pietrele aprind torțele,

Timpului nu-i mai pasă de nimic.

 

Cuvântul își sărută Tăcerea pe mese,

Printre pahare visele se dezbracă până la ultimul act de orgasm,

Și o țigară bătrână își fumează fumul...

 

Într-o liniște oarbă.

 

 

 

                                                          28 Mai 2026