Nas
în vânt,
vis de-avânt,
În nopți dalbe,
în versuri albe,
îmi ești muză,
o galbenă roză,
la o ureche,
să-mi fii pereche,
șoptit ți-am spus,
când ți-am pus...
Mi-ai zâmbit delicat
și ai plecat ...
Atât de ușor
mi-ai lăsat dor,
în inimă cioplit,
cu pietre zidit...
Și pe cuvânt,
te-am iubit...
Vis fără avânt.
4 Aprilie 2024
- Aș fi vrut să fiu o Laridae
și să-mi fie zborul cât mai înalt,
deasupra amintirii tale,
dar,
probabil nu s-a găsit o coastă pustie
pe țărmurile dintre anotimpuri,
sub brațul bătrânului Azur...
În deplinătatea Liniștii pure,
să devin în unanimitate cu Infinitul
și dorul să-mi fie străin pentru totdeauna,
chiar și în cele mai reci nopți,
însă...
Uite, stau în fața unui pahar de coniac
și din când în când trag Timpul de șiret,
să-l fac să nu-mi mai vorbească de zâmbetul tău
de muză
ce se amuză,
uneori,
când mi se împiedică creionul
în versuri încâlcite și răstălmăcite,
într-un punct echilateral,
din care saltul în golul cu urme de regrete
este premeditat într-o majoră eroare de idei...
Încep să decupez niște aripi aritmetice
din foi A4 albe
și ...
31 Martie 2024
Păreri de rău
și primăveri agățate
pe cozile unor vechi strune mute,
în timp
ce se aude un poem trist,
recitat printr-o portavoce
conectat
la realitatea din spatele ușilor închise ...
Ploaia s-a îmbolnăvit de noi
și zace
de ceva vreme ...
Liniștea stă de veghe,
iar, eu
îmi caut umbrela sub umbra ta,
iubito.
27 Martie 2024
