marți, 23 decembrie 2025

Ninsori

Ninsori albe,

ninsori negre...

 

Flori împletite

într-un murmur

și-n abur

de cântec

pe drum

de seară,

printre umbre,

sub cerul

prea înalt...

 

Pași pierduți,

priviri tăcute,

mâinile reci,

porți adormite,

hornuri stinse

pe pământ,

prea departe...

 

Pleacă orele,

urcă zilele

într-o valiză

cu vise

și amintiri...

 

Liniștea suspină...

 

Ninsori negre,

Ninsori albe...

 

 

                                                  23 Decembrie 2025

 

 

 

 

 

 

 

 

duminică, 21 decembrie 2025

Plugarii în capătul satului

Plugarii au plecat demult

și ogoarele au adormit dezvelite

în liniște,

dar, plugurile încă mai întorc Cerul

de pe o parte pe alta,

brazdă cu brazdă

și pe un gard vechi din vale

răsună

cântecul unui cocoș bătrân, bățos...

 

Când începe să se crape zarea,

Lumina

miroase a piele crudă de pruncie

în scutec de bumbac,

spălat în omătul topit din palmele femeilor

care au coborât din Rai

pe scările Iadului,

în nopțile

cu războiul pornit pentru iia cea nouă,

cu flori de mac negru al lui Ilie,

din casa cu lampa afumată și un galben gutui uscat

în capătul satului

fără nume...

 

 

                                                          21 Decembrie 2025

 

 

 

 

 

 

vineri, 19 decembrie 2025

Respirația

Inspir,
Zăpada roșie intră...

Expir,
Rămâne un cândva...

Respirația 
își uită direcția
uneori, 
iar Duminica
învățată cu tăceri
mă bate ușor pe umăr.


                                                      19 Decembrie 2025









Arta-instinctul primar

 

Arta e urletul care vine din prăpastie,

Prăpastia există în instinctul primar al Întunericului,

Întunericului îi deschid nările toate fricile virgine,

Virgine balade plâng de dorul soldaților adormiți,

Adormiții au câte o stea în palmă,

Palma pusă peste răni vindecă Cerul,

Cerul veghează tăcerea ușilor închise cu lacăte,

Lacătele ruginite completează poveștile din memoria Timpului...

 

 

               

                                      19 Decembrie 2025

 

 

 

 

 

 

joi, 18 decembrie 2025

Monolog din spatele ușii albastre

 

Se văd ninsori în privirea ta

tot mai des și mai aproape,

iar mirosul de vară din păr ți se pierde

în capriciile englezești de toamnă,

ce îți mușcă din poalele primăverii,

în timp

ce umbrele nasc alte umbre în mine

și mă dor încheieturile

între paginile celei de întâi povesti,

cu capitole strigate

uneori

de lacrimi mute,

sub un răsărit prizonier într-un apus,

din spatele ușii albastre.

 

 

 

                                                           18 Decembrie 2025

luni, 15 decembrie 2025

Mănușă rece

 

Perfecțiunea se ascunde într-un paralelipiped vertical roșu ...

 

Roșu explorează dintr-un trandafir captiv la reverul Morții ...

 

Morții îi place tangoul pe vârful cuțitului ...

 

Cuțitului îi vine drept mănușă sângele rece!

 

 

                 

                                                    15 Decembrie 2025

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...