Urare din inimă

(urare pentru orice ocazie)


Lumina armoniei, să vă casa,
flacăra bucuriei, să vă încălzească
sufletele şi hrana iubirii să nu vă lipsească
niciodată iar, speranţa să fie mereu singura cale
în viaţă, pentru a putea ajunge cu mândrie, la înțelepciune!


18.Decembrie

Noul An


În Noul An, să se adune
în balanţa sufletului tău,
câte un vis împlinit în fiecare
zi, iar când vei face calcul
cu bune şi cu rele, şi poate
constaţi că au fost clipe, în
care pe nedrept ţi-sa luat o
lacrimă din ochii tăi, şi de
pe buze lipsindu-ţi zâmbetul.
Să-ţi aminteşti că, totul face parte
din echilibru vieţii, şi tu cu multă
înţelepciune vei dobândi fericirea!


15.Decembrie.2010

Crăciun binecuvântat


Ecoul colindelor să răsune şi,
în cele mai îngheţate suflete iar,
clinchetul cristalin al clopoţeilor
să alungă tot ce e rău… ca lumina
armoniei, să-ţi călăuzească mereu,
paşii pe drumul vieţii spre fericirea spirituală!
Crăciun binecuvântat!





13.Decembrie.2010

Urare de suflet


Să ningă mereu,
cu fulgi mari de fericire,
în anotimpul sufletului tău!


6.Decembrie.2010

Nu mă opri


Port ochelari de iubire
şi, la reverul sufletului meu,
floarea speranţei şi pe
drumul viselor încerc să
merg spre mâine, fără
să las în urma mea, şi să nu
mă rătăcesc în compromisuri…
Vreau să ajung la apusul
vieţii mele, cu mândrie şi,
poate mă voi întâlni măcar,
pentru o clipă cu fericirea.
Aşa că, nu mă opri cu prejudecăţi!


4.Decembrie.2010

Nicicând


Am fost un boboc,
fără speranţă uitat
în furtunile vieţii.
Şi acum, petalele
sufletului meu, zi
de zi înfloresc sub
razele ochilor tăi,
în grădina necunoscută
a destinului şi,
zâmbetul tău blând
îmi aduce roua viselor.
Iar dimineţile de iubire,
mă fac să fiu cum,
n-am mai fost nicicând…
şi, aş vrea să rămân
multe anotimpuri aşa.


24.Noiembrie.2010

Patimile universului


Paşi grăbiţi se îndreaptă,
spre vise pe un drum haotic.
Şi rămân în urmă doar urme
mărunte de pretexte şi ecoul
nepăsării…dar, înaintând se
respiră uşor, pure sacrificii.
Mai există timp de întoarcere
la seva omenirii dar, evoluţia…
se încăpăţinează căci, tentaţia
e mare de ajunge la atingerea
absolută cât mai repede orice ar fi.
Colapsul nu sperie inconştienţa
şi, uciderea nu mai un atribut al
sălbătăciei iar, absurdul devine o logică.
Toate acestea sunt patimile universului!


21.Noiembrie.2010

Te aştept


Te aştept să atingi cu ochii…
roua tăcerii de pe petalele
sufletului meu, din gradina vieţii…
Ocolită de ploaia fericirii, şi adesea
cuprinsă de o cumplită arşiţă a
singurătăţii iar, ecoul nopţilor de
dor, trece prin bătrânul condei,
şi se opreşte pe o hârtie albă…
Doar fluturii de vise, îşi continuă
zborul stingher aici, în satul meu.


12.Noiembrie.2010

Pantofi de noiembrie


Sub privirile lunii şi,
în ritualuri ample atât,
de galant păşeşte noaptea
pe cer, pe covorul de stele,
pare să ştie taina zorilor
care va veni în urma ei,
în pantofi de noiembrie
iar, universul e încontinuu
în mişcare căci, totul se
schimbă…şi noi, uităm ce suntem.


7.Noiembrie.2010

Oglinda prieteniei

Umărul tău, e tot mai înalt
când sufletul meu uneori,
alunecă în abis de pe piscul
vieţii, pe oglinda prieteniei…
se aşează praful indiferenţei tale,
când îmi privesc bucuria în ea,
şi parfumul amintirilor se pierde
în adierea uitării, iar încrederea
se scurge ca şi timpul şi nimic nu
mai e cum era…căci, totul se
transformă într-un joc de interese
cu replici inefabile însă, totuşi în
ochii mei, nu sunt regrete ci, dezamăgirii.

28.Octombrie.2010

Octombrie


Stropii de dor,
îmi pătrund în
suflet şi adierea
amintirilor, îmi
poartă gândul sub
norii de suspine,
ce se ivesc pe buze
iar, pe hârtia albă
ecoul cuvintelor de
iubire, rămâne dovada
nopţilor tăcute de octombrie,
când se nasc lacrimile din
dorinţă în copacul singurătăţi,
ascunsă printre zâmbete.

21.Octombrie.2010

Dorinţă anagramată

Lasă-mi te rog,
enigmatică clipă
veselia în suflet…
intactă întotdeauna!


4.Octombrie.2010

Om drag


Caută-mă dincolo
de aparenţe şi,
ascultă-mă dincolo
de tăcerea mea dar,
nu-mi opri zborul cu
prejudecăţi iar, dacă
poţi înţelege… atunci,
lasă deschisă poarta
iubirii tale, necondiţionat
e tot ceea ce vreau…om drag.


26.Septembrie.2010

Acordurile toamnei


Timpul trece nepăsător,
printre arcurile ceasornicarului
chiar dacă, moare câte o frunză
pentru un nou început enigmatic,
ce se va naşte din sărutul ploii
contopindu-se cu pământul iar,
vântul dansează pe acordurile
toamnei, în straie de Septembrie.


11.Septembrie.2010

Dincolo de tăcerea mea


Dincolo de tăcerea mea,
sunt gânduri nespuse…
şi sentimente ascunse.

Dincolo de tăcerea mea,
lupta contra prejudecăţilor
uneori e grea şi adorm
obosită, noaptea cu obrazul
mistuit de flacăra lacrimilor.

Dincolo de tăcerea mea,
zâmbetul meu se pierde
în singurătate abstractă şi,
vârful creionului sculptează
în cuvinte scrise pe hârtie.

Însă, între noi mereu e
ceaţa indiferenţei şi atunci,
percepţia ta devine imposibilă.


2.Septembrie.2010

Eşti

Eşti izvorul meu,
din care îmi potolesc
setea de-a iubi mereu.


24.August.2010

Maximă poetică


Poezia este fereastra deschisă,
al sufletului unui poet.


24.August.2010

Cuvintele


Cuvintele sunt izvorul, sentimentelor
şi al gândurilor mele, neştiute de nimeni.


24.August.2010

Neînţelesul viselor


Uneori, când tăcerea nopţii,
e stăpână pe pământ, dorul tău
obraznic, îmi strigă sufletul rătăcit
în liniştea aparentă împletită cu
neînţelesul viselor şi, îi arată calea
amintirilor, printre suspine iar, patul
meu devine un chici apoi, din dorinţă
se naşte versul iubirii mele, pentru tine.


19.August.2010

La naştere

Aş vrea să mă ascund
într-o îmbrăţişare căci,
viaţa uneori, e atât de
rea dar, nu o găsesc
acolo unde as vrea…şi
simt cum îmi ard obraji
în văpaia lacrimilor iar,
suferinţa biciuindu-mi
sufletul şi atunci, fug
prin rânduri scrise în
spinarea nopţii, să fiu
liberă şi să arunc haina
povară cu care destinul,
m-a îmbrăcat la naştere.


15.August.2010

Un răsărit nou

I-au crescut aripi sufletului meu;
şi a învăţat să zboare pe adierea
speranţei, către iubire iar atunci,
când furtunile vieţii se ivesc în
cale, se adăposteşte în cuvinte scrise…
să nu cadă în abisul suferinţei şi
aşteaptă un răsărit nou de fericire.


20.Iulie.2010

Urare romantică de noapte bună


Sub privirile lunii,
zboară spre tine,
îngerii cu săculeţul
plin cu pulbere de
vise frumoase şi,
binecuvântare să
îţi fie sufletul liniştit.
Noapte bună iubite!

20.Iulie.2010

Firul fin

Mi-e dor să respir libertate
şi să brodez sentimente, cu
firul fin al cuvintelor iar tu,
să mă săruţi blând pe tâmple
atunci, când norii vieţii mă
înspăimântă apoi, cu dragoste
să-mi acoperi sufletul, ca să
mă simt înţeleasă chiar, dacă tac.


14.Iulie.2010

Valurile

Valurile amintirilor,
mângâie ţărmul
sufletului meu,
fierbinte de dorul tău.


8.Iulie.2010

Sensul


Mintea mi-e un fluture,
ce zboară prin lanul
amintirilor, purtată de
adierea dorului tău…
căutând sensul iubirii
în văzduhul vieţii însă,
se lasă ceaţa destinului.


29.Iunie.2010

Cioburi


Timpul trece,
şi sufletul
mi-se scurge,
prin creion
în cuvinte,
iar amintirile
se fac cioburi,
ce taie tranşat
visul cu tine,
şi totul devine
atât de dureros,
acum există doar:
De ce eu?
Unde greşesc mereu?
Căci, iubirea mi-e pură!


23.Iunie.2010

Definiţia în dicţionar


Am să rog clipa fericită,
să nu fie efemeră când
sufletele noastre, dansează
în ritmul iubirii, sub lumina
lunii în nopţile de rai căci,
doar aşa lacrimile…se vor
pierde în zâmbete iar, dorul va
fi o definiţie în dicţionar pentru noi.


9.Iunie.2010

Opresc

Privindu-mi chipul acoperit,
de voalul liniştii depline,
în oglinda curată al ochilor tăi,
aş vrea să opresc timpul,
ce se strecoară pe furiş, prin
arcurile al ceasurilor arhaice.

Să nu dispară nicicând în uitare,
parfumul ameţitor al iubirii…
8.Mai.2010

Vârful creionului

Mă simt departe,
de chipurile cunoscute…
fiind chiar, în mijlocul lor…
Dar, am obosit să tot sar,
Peste zidul falsităţi, care e
din ce în ce mai înalt în jur…
Prefer să evadez în cuvinte,
prin vârful creionului aşezat
pe goliciunea unei hârtii şi, să
ascult noaptea, cântecul monoton
al timpului, ce se scurge uneori,
prea repede prin clepsidre…
Decât, să mă lovesc mereu de
compromisuri şi să respir banalitate
ce-mi irită prea mult sufletul.

4.Mai.2010

Oceanul

Oceanul din
sufletul meu,
e populat cu
algele iubirii…
peştii fricii…
rechinii durerii…
scoicile dorinţei…
şi undeva, în
adâncime e
nămolul urii…
Toate acestea, la
un loc, mă ţin vie
iar atunci, când
vântul vieţii e
prea rece…
mă aplec
asupra hârtiei,
vide şi prin
vârful creionului,
evadez în cuvinte.

29.Aprilie.2010

Fără îndoială

Picături de ploaie, se scurg
încet, din strachina casei.
Plouă în continuu de ceva timp…
dar, ştiu că tot răul se va curăţa
şi speranţa va încolţi din nou…
în colţul grădinii, sufletului meu.
Destinul…va încerca mereu,
să ivească alte furtuni şi cu
bucăţile de gheaţă al suferinţei,
să distrugă până şi zâmbetul…
Şi atunci, salvarea mea fără
îndoială e…evadarea în cuvinte.

28.Aprilie.2010

Micropunct

Îngerii plâng în genunchi şi privesc cu
neputinţă, cum paradisul devine încet
cu încetul, un micropunct în palma haosului.


27.Aprilie.2010

În văzduhul

Vântul destinului m-a purtat
mereu, în văzduhul vieţii…
uneori, prin ploii de vise pierdute…
alteori, sub razele iubirii amăgitoare…
iar acum, m-a lăsat pe palma sufletului lui…
de unde adesea, evadez în cuvinte…
până în clipa, când voi deveni una cu pământul.


20.Aprilie.2010

Iubire nepoluată

Mă lupt cu gândurile
ce mă înconjoară mereu,
sub privirile indiferente a
nopţii, şi evadez în cuvinte,
când obscuritatea suferinţei
pătrunde în sufletul meu iar,
respirând iubire încă, nepoluate
supravieţuiesc într-o lume pierdute…
şi în care prietenia adevărată e un chilipir.


19.Aprilie.2010

Un întreg

Adesea, mă pierd zâmbind
în amintiri uşor, ameţită de
mireasma iubirii tale, ce mă
înconjoară de când m-ai găsit.


Dar totuşi, seara când felinarele
se aprind… suspinând caut prin
labirintul întrebărilor vaste, a minţii
mele,răspunsul în hazardul destinului…
Oare, suntem noi doi, un întreg
ceea ce ar putea fi, pentru eternitate?!

15.Aprilie.2010

Alergăm


Suntem alegători cu toţi,
alergăm neîncetat spre
ceva, inefabil şi inutil
rănind pământul cu
tălpile noastre, fără să
ne pese căci, timpul
viclean ne presează
scurgându-se rapid,
în clepsidre şi prin
arcurile ceasurilor
din templele arhaice.


Răsuflăm din ce în ce
mai greu dar, nu ne
oprim nici dacă arborii
plâng în hohote în urma
noastră, pentru că…
marile iluzii ne biciuesc.


Alergăm pe cărări minate,
de modernism şi printre
tunurile schimbărilor…
şi tot nu ne oprim chiar,
dacă Dumnezeu, ne arată
cu degetul semnele apocalipsei.

13.Aprilie.2010

Urare de viaţă

Azi, când s-a deschis o nouă
petală din anii tăi, pentru a
deveni o frumoasă floare în
grădina vieţii, doar adierea
iubirii să te atingă şi ploaia
înţelepciunii să cadă peste tine,iar
razele fericirii să te înflorească mereu!

12.Aprilie.2010

Sirena finalului

Hoinărând printre gânduri…
noaptea, îmi şopteşte adesea…
că, destinul a retezat aripile
fericirii mele, şi anii trec repede
peste tâmplele mele asudate…
în lupta cu imposibilul pentru a
opri încă, puţin sirena finalului…


Dar, nu-i nimic…şterg din nou
lacrima, şi pe cărarea speranţei
evadez în cuvinte, iau scânteia
iubirii…şi parul speranţei…apoi,
voi aprind torţa amintirii mele,
pentru ziua când orbi de dincolo
de aparenţe, vor să vadă… iar eu
totuşi, n-am să pot opri sirena finalului…


Ca să mă-nalţ sau să cad…


12.Aprilie.2010

Colţul inimii

(dedicaţie specială bunului meu
prieten Toma Alexandru-Sorin)

Stai, necontenit
în colţul inimii mele,
chiar şi atunci, când
mă pierd în negura
vieţii… fără să mă
pui în faţa prejudecăţi
când uneori, mă întorc
la tine, doar pentru sfaturi…

Pentru clipele, când nu-ţi
spun ”mulţumesc,, găseşti
acum, printre rânduri de
cuvinte, recunoştinţa mea.

11.Aprilie.2010

În cuvinte

Sufletul îmi vibrează
la atingerea ta suavă, fără
amprenta a păcatului şi, îmi
închid ochii sărutându-ţi tâmplele
obosite de atâtea căutare…dar, clipele
de beatitudine sunt efemere, şi din nou,
gândurile…mă înconjoară iar eu, la
lăsarea nopţi…evadez în cuvinte.

8.Aprilie.2010

Gânduri

Raze de iubire,
mi-au pătruns
în suflet însă…
furtuni de gânduri,
îmi spulberă petalele
viselor iar, ploaia fericire,
întârzie să cadă din cerul destinului.


31.Martie.2010

Enigmatic

Prin iubirea ta,
am învăţat să
zbor, printre vise…

Dorul tău, mă
cheamă neîncetat
la tine, sub privirea
blândă a lunii…

Dar, mă ciocnesc
de atâtea gânduri,
ce se ivesc în cale…

Caut răspunsuri
în inima mea…
dar, timpul trece
uşor, şi destinul
rămâne enigmatic…

29.Martie.2010

Îndemn

Nu te abate niciodată,
de pe drumul înţelepciuni
chiar dacă, uneori viaţa
va isca furtuni căci, doar
aşa vei putea ajunge în
culmile fericiri fără regrete!

27.Martie.2010

Dincolo de aparenţe

Din iubire…dureri…
frământări…vise pierdute,
şi de lacrimi… evadez în
cuvinte, să mă cunoască orbi
şi surzi de dincolo de aparenţe…

26.Martie.2010

Dans de vise

Cerul iarăşi, s-a îmbrăcat
în mantia nopţii şi apoi, s-a
pregătit pentru spectacolul
stelelor, ce s-au ivit una câte
una în ritmul nostalgic al lunii
iar, eu cu capul pe pernă, mă las
purtată uşor, de adierea vântului,
într-un dans de vise însă, îmi pierd
balansul la strigătul cucuvelei şi,
împiedecându-mă de întrebările
despre viitor…

22.Martie.2010

Dincolo de ziduri

Îmi ascund sufletul
în cuvinte, când
dorul tău stingher,
mă caută printre
gânduri rătăcită la
apus şi sufoc lacrima
ce vrea să cadă pe
perna mea, să nu
trezească semne de
întrebare dincolo de
ziduri neînţelegătoare.

17.Martie.2010

Urare

(pentru orice ocazie)

Mereu să înflorească
fericirea în inima ta
iar, razele iubiri să-ţi
lumineze chipul şi să
nu te ocolească ploaia
sănătăţi şi adierea norocului!

11.Martie.2010

Împreună

Seară de seară,
din gara gândurilor
urc uşor, în trenul
nostalgiei ce mă
poartă spre tine,
în compartimentul
tăceri cu speranţa
că într-o zi, şinele
destinului se vor
sfârşi în braţele
tale apoi, împreună
să găsim fericirea.

07.Martie.2010

Te rog

Te rog, călăuzeşte-mi sufletul
cu strălucirea ochilor tăi, când
se rătăceşte şi, prinde-l uşor, în
siguranţa braţelor tale, când
se apropie de colaps iar, sub
mângâierile tale, ascunde-l de
furtunile vieţii apoi, acoperă-mi-l
cu sărutările fierbinţi în nopţile
reci, când tremură de dor.

15.Februarie.2010

Neputinţa lumii

Visele îngheaţă
instantaneu, în
neputinţa lumii,
orbită uşor, de
nepăsare şi…
înconjurată de
haosul vieţii.

9.Februarie .2010

Libertatea îngrădită

Mă simt singură,
printre atâtea chipuri
cunoscute, ce mă
obosesc cu zâmbetele
lor, neînţelegând că
nu mai am puterea,
să suport captivitatea
în libertatea îngrădită.

4.Februarie.2010

Rutina

Azi, e o nouă zi,
şi încet simt că
rutina iarăşi, mă
sufocă şi, încerc
cu toleranţă să
lupt dar, cad în
disperare însă
în zadar strig…
căci, nu primesc
înţelegere şi doar,
cuvintele mă salvează.

1.Februarie.2010

O urare simplă

Atunci, când pe cerul
vieţii tale, sunt nori
negri, vântul înţelepciuni
să îi alunge ca razele
fericiri să îţi lumineze chipul.

30.Ianuarie.2010

Aripi de fericire

Zâmbetul tău, inocent a
transformat deşertul din
sufletul meu, într-un câmp
cu florii, în culoarea speranţei,
şi cu mireasma iubirii iar, în
zilele senine zboară câte un
mic, fluture cu aripi de fericire.

29.Ianuarie.2010

Palma ta

Atunci, când sufletul meu,
coboară pe palma ta încet,
blândeţea privirii tale, mă
face să mă simt cel mai
frumos fluture din univers
iar, iubirea ta mă poartă
uşor, spre culmea fericirii.

21.Ianuarie.2010

Clipele

Clipele se scurg în van
şi, ninge cu fulgii de
dor, pe aleea vieţii mele.

Iar eu, mă ascund
în cuvinte de rutină.

20.Ianuarie.2010

Recunoştinţa mea
(dedicaţie pentru cei dragi mei)

… te-ai născut
să opreşti furtuna
din viaţa mea şi,
să aduci curcubeul
pe cerul sufletului meu?

Atunci, prin dragoste
îţi ofer, recunoştinţa mea.

18.Ianuarie.2010

Strigătul

Prin întunericul vieţii
iarăşi, m-am rătăcit
pe drumul speranţei
şi acum, mă urmăreşte
frica însă, mă ascund
în cuvinte căci, nimeni
nu îmi aude strigătul …
doar, ecoul iubirii îmi
spune, să nu cad în abis.

15.Ianuarie.2010

Un vis

A apărut în viaţa mea într-o zi,
monotonă de aprilie, un înger cu
suflet de copil, şi cu aripile frânte.
L-am privit cu tandreţe şi încet cu
iubire l-am învăţat să zboare iar.

Şi de atunci, trăiesc un vis…
dar, mi-e teamă că puberele
speranţei, se va evapora uşor.
Apoi, într-o clipă, voi pierde
totul în coşmarul morţii mele.

11.Ianuarie.2010

Insomnie

Lasă-mă, viaţă să dorm
în puful iubirii, şi să mă
trezesc în al nouălea cer!
Căci, sunt obosită după
ani şi ani, de insomnie
în întunericul suferinţei
şi, ascunsă în cuvinte.

7.Ianuarie.2010

Grădina inimii

În iarna vieţii mele,
un firicel gingaş de
iubire, a înflorit în
grădina inimii mele.

Fulgii de dor cad,
şi câte o lacrimă
se topeşte uşor,
pe perna mea
în nopţile reci.

Şi mi-e teamă,
că nu va rezista
în gerul destinului
şi apoi, va îngheţa
într-o amintire…

5.Ianuarie.2010

Nevoie de tine

Am nevoie de tine
atunci, când uneori
se lasă întunericul
pe cerul sufletului
meu, să nu-mi fie
frică dacă, mă voi
pierde pe drumul
vieţii şi cu iubirea
ta, să-mi potolesc
setea iar obosită
fiind să poposesc
în braţele tale calde.

4.Ianuarie.2010

Urare de Anul Nou

Înţelepciunea să îţi poarte
paşi, pe drumul speranţei
spre bogăţia sufletească,
fără să te împiedici de
nefericire şi regretele să
îţi umbrească viaţa în
Noul An!

30.Decembrie.2009

Povestea noastră

Mereu a fost întuneric
în viaţa mea, şi trăiam
prin cuvinte iar când,
nici nu mă aşteptam…
un strop din roua iubirii
lui, s-a aşezat uşor pe
petalele sufletului meu,
aşteptând împreună razele
fericirii.

28.Decembrie.2009

Tăcerea mea

Când nu îţi spun ce vrei să auzi;
şi dacă tăcerea mea te doare…
priveşte-mi adânc sufletul şi,
vei vedea că, eşti universul meu.

27.Decembrie.2009

Zâmbete

Acum, în lumina iubirii,
zbor încet, printre vise
alături de un înger,
cu suflet pur de copil
lăsând în urma mea,
multe clipe de suferinţă
să se piardă în uitare,
iar lacrimile mele amare
să se înece cu zâmbete,
pe chipul meu obosit.

8.Decembrie.2009

Constatare şi semnul întrebării

Privesc cu atenţie,
planşeta de puzzle
a vieţii mele, însă
lipseşte piesa fericirii.
Oare, o voi găsi
într-o zi, totuşi
alături de tine?

29.Noiembrie.2009

Metafore romantice

Puritatea inimii tale mi-a înseninat;
razele iubirii tale mi-a încălzit sufletul,
şi sărutul tău inocent mă face să respir din nou,
iar briza atingerii tale mă poartă pe valul fericirii.

28.Noiembrie.2009

Puterea cuvintelor

În întunericul vieţii;
somnul tristeţi m-a adormit
multe zile şi nopţi la rând,
până într-o zi, când tu,
m-ai trezit uşor, cu dragostea
ta apoi, ţinându-mă de mână,
mă duci încet, pe treptele
fericirii, devenind o Zeiţă,
în inima ta unde, aş vrea
să rămân pentru totdeauna,
nemuritoare căci, te iubesc
peste puterea cuvintelor …

23.Noiembrie.2009

Fulgii de sentimente

Atunci, când sunt departe …
caută-mă printre cuvinte,
sub fulgi de sentimente …
pe o hârtie, încet aşternute.


20.Noiembrie.2009

Mă ascund

Prin plină noapte,
şi străbătând …
atâtea sentimente
iarăşi, mă ascund
uşor, în alte cuvinte.
Căci, mi-e foarte greu
să lupt cu destinul…
doar singură mereu,
să îmi apăr sufletul.

12.Noiembrie.2009

Rouă

Am înflorit în grădina iubirii,
când tu, rouă delicată ai venit
peste petalele mele după ani
şi ani, de aşteptare în obscuritate.

2.Noiembrie.2009

Stelele dansează

Dorul tău îmi poartă…
gândul spre tine, sufletul
meu se pierde în visare…
sub aşternut iar, lacrimile
uşor, îmi invadează obraji
atunci când, stelele dansează
însă, sper că întro zi, destinul
va înceta să lupte cu mine…
şi apoi, împreună vom fi.

30.Octombrie.2009

Razele fericirii

Cerul sufletului meu e înnorat mereu,
şi plouă intens cu gânduri şi chiar dacă,
adesea tu, iubire eşti un curcubeu frumos,
însă razele fericirii sunt departe de mine.

27.Octombrie.2009

Mii de întrebări

Mintea mi-e hoinară
mereu printre gânduri,
fiind gonită de îndoială
şi mii de întrebări se ivesc
împiedicând speranţa şi
încrederea să-mi aducă…
liniştea de-a putea trăi.

12.Octombrie.2009

Vânt şi ploi

Tu, primăvară din viaţa mea,
de când ai venit iubirea înfloreşte
din nou în sufletul meu zi de zi.
Te rog, să nu-mi aduci vânt şi ploi,
ca frumuseţea petalelor ei să nu
moară nicicând!


11.Octombrie.2009

Un curcubeu

Eşti un curcubeu pe cerul sufletului meu,
după ani şi ani, de vânt şi ploi neîncetat
însă, razele fericirii încă nu au intensitate
asupra petalelor iubiri înflorind zi de zi.

9.Octombrie.2009

Pentru totdeauna

Aş vrea să mă pot
ascunde în braţele tale;
pentru totdeauna să nu
mă mai poată niciodată,
găsi suferinţa şi să mă
hrănesc din iubirea ta
apoi, potolindu-mi setea
cu fericirea însă, drumul
destinului e atât de lung iubite.

2.Octombrie.2009

Tapetul fericirii

Pentru a supravieţui speranţa;
în trecerea anilor până când
voi găsi tapetul fericirii în iubire,
îmi protejez sufletul cu cuvinte
de mucegaiul profund al suferinţei.

1.Octombrie.2009

Evadarea în cuvinte

Fără milă destinul
m-a aruncat în celula
neputinţei, şi suferinţa
mă torturează neîncetat
iar, salvarea mea e…
evadarea în cuvinte.

21.Septembrie.2009

32 de anotimpuri

Vino iubite!
Aprinde flacăra pasiuni
căci, mi-e frică de singurătate,
în trecerea timpului fără noimă.
Şi dezbracă-mi sufletul de griji,
în ritmul sublim a iubiri apoi,
bea cu mine din paharul fericiri
fiindcă, vreau să uit că am pierdut
32 de anotimpuri în obscuritatea suferinţei.

14.Septembrie.2009

Urare specială
(pentru zile de naşteri şi onomastice)
Nori furioşi de noroc,
ploi calde de sănătate,
fulgeri dense şi vijelii
mari de iubire să vină
mereu asupra ta as vrea!

12.Septembrie.2009

Întrebarea

Într-o zi, am găsit în inima ta iubirea.
Şi apoi în braţele tale am găsit uitarea.
Dar totuşi oare unde mi-e fericirea?

11.Septembrie.2009

În absența ta

Adesea, în absența ta
tăcerea nopții mă aruncă
în valurile tristeţi şi,
ochii mei, se pierd în
lacrimi până când o
nouă zi, mă salvează...

7.Septembrie.2009

Iubite

Sufletul meu plânge că nu eşti lângă mine,
şi trupul meu tânjește după atingerea ta,
iar buzele mele vor sărutarea ta iubite.

6.Septembrie.2009

Seara când privesc cerul

Mi-e atât de dor,
de tine iubite încât
îţi văd chipul blând
în forma mistică
a luni şi ochii tăi,
în strălucirea stelelor
seara când privesc cerul.

02.Septemrie.2009

Mi-e rău

E noapte şi se aud doar,
scheunatul înfricoşător,
a câinilor din vecini.
Oare vestesc, sfârşitul meu?
Mi-e rău şi, nu ştiu dacă voi
mai supravieţui pana în zori!
Sufletul mi-e intoxicat de dor.
Am făcut cândva exces de iubire.
Şi acum sufăr.
Orele trec iar,eu încă nu pot să dorm.

Plapuma e atât de grea totuşi mi-e frig.
Mi-e tot mai rău şi, nu ştiu daca voi mai…
supravieţui pana in zori!
Stau în pat întorcându-mă, neîncetat pe
o parte, şi pe cealaltă.
Câinii s-au potolit de mult!
Câte un cocoş stingher anunţa deja, ivirea zorilor.
Nu simt nici o ameliorare.
Deşi,am supravieţuit sunt obosită.
Iar amintirile îmi provocă migrenă.

Îmi beau cafeaua şi încet mă întreb:
oare ce îmi aduce această zi?
Intoxicaţia persistă încă şi simt cum
îmi sfâşie sufletul.
Dar sper că într-o bună zi, am să îmi revin.
Şi sper că ceva mă ajuta să găsesc uitarea.
Căci, ştiu că fericirea e un antidot prea scump
pe care nu reuşesc să îl am momentan.

18.Ianuarie.2007