sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Câmp cu vise




Un câmp cu vise,
în orizontul tăcut
şi, sub cerul vieţii
e întreaga mea fiinţă.

Şi roua de metafore,
cade din tâmpla zorilor
grăbite de timpul nerăbdător,
scurs prin zbuciumul nopții.

Zbor de suspine uşor,
se ivesc din trăirile...
uneori, fulgerul fericirii
mă străpunge dar, tu...

Nu ştii că, toate vin şi, toate trec
peste mine doar, anotimpul
singurătății rămâne deasupra mea,
cu norii săi chiar dacă, mereu am iubire.



                                                                 21.Ianuarie.2012

luni, 16 ianuarie 2012

Inocenţa


E iarnă şi, privirea
mi-e rătăcită printre,
fulgii de nea efemeri...
De dincolo de fereastra
aburită odaiei mele, mici
şi înmiresmată cu vers.
Căutând, ce am pierdut
din suflet, în eter cândva,
şi acum îmi lipsește...Inocența.




                                              16.Ianuarie.2012

joi, 12 ianuarie 2012

Fiica iernii

                                    




Sunt fiica iernii şi,
gerul mi-e tatăl însă,
eu m-am rătăcit în
ceața zorilor, căutând
drumul spre împlinire,
având doar un condei,
vechi şi tocit în buzunar.



Întâlnesc zi de zi, oameni
de gheată într-o lume care,
e din ce în ce mai debusolată
şi, chiar dacă uneori, ma ning
florii de tei, însă eu nu mă opresc
nici o clipă în loc, şi las urmele
sufletului meu, pentru eternitate.




                                                    12.Ianuarie.2012

joi, 5 ianuarie 2012

Cuvinte


Ruga mi-e lumina
în bezna vieții și
atunci, când îmi este
frig mă încălzește
speranța iar, cu vise
mă hrănesc apoi, dacă
sunt clipe care, mă
rănesc în suflet, terapia
prin cuvinte e salvarea mea.



5.Ianuarie.2012

marți, 3 ianuarie 2012

Când




Şi când iubirea,
nu mai e de-ajuns
şi orgoliile sunt rănite,
rămâne terapia prin cuvinte...
Când luna mă privește, la geamul
meu, în clipe de singurătate şi,
îngenunchiată fiind, mereu in jur
neavând înțelegerea nimănui...
Iar, orizontul e doar, o mare iluzie
apoi, lacrima de pe obraz cade şi,
din lucruri simple... atunci, când
în viaţă, iubirea nu mai e de ajuns!


3.Ianuarie.2012

Poem prescris

  -Acest poem îl prescriu, pentru cariile născute în mod consecutiv pe dinții Timpului, din excesul de sentimente contorsioniste d...