Niște femei
invizibile stau îngenuncheate la ferestrele dintre cer și pământ,
îmbrăcate în
hainele smereniei,
cu mâinile
întinse a rugă,
neclintite
și răbdătoare
așteaptă...
Sfinții să
cearnă fulgi de lapte
cu sita
cerului,
pentru
copiii
care pleacă
la vânătoare de licurici și de fluturi,
prin ușa
secretă unui vis,
pe coada mărturii,
zâmbind până
la urechi.
Într-o lume
cu hotarele deschise doar prin vorbe,
în care
înfloresc zidurile în locul florilor,
gloanțele
zboară precum păsările
și se
prăbușesc avioanele,
iar oamenii
trăiesc în spatele oglinzilor,
din iluzii
cumpărându-și
libertatea zi de zi
cu lacrimi
și aleargă
după tot dar se aleg cu nimic.
........................................................................................
... pădurile
urlă de durere...
Doamne,
dă-le Sfinților fulgi de lapte
să cearnă
peste noi!
29.Decembrie.2020