miercuri, 14 iulie 2010

Firul fin

Mi-e dor să respir libertate
şi să brodez sentimente, cu
firul fin al cuvintelor iar tu,
să mă săruţi blând pe tâmple
atunci, când norii vieţii mă
înspăimântă apoi, cu dragoste
să-mi acoperi sufletul, ca să
mă simt înţeleasă chiar, dacă tac.


14.Iulie.2010

Niciun comentariu:

Da și nu

 Multă zăpadă și un strănut de la prea mult frig... Un Vis microbian se extinde în țesătura ceții dimineților târzii, în simetria Tăcerii di...