Broderii la minut
din amintiri,
în mijlocul nopții albe ...
Nodurile devin mai tăcute decât Tăcerea însăși...
În Singurătate
acul - cârligul
între ieri și tine,
între da și nu,
între mine și mâine,
între Moarte și Vis,
între geometrie și verb...
Dintr-o respirație fără plămâni.
28 Februarie 2026
Lumina uneori
se sprijină de pereți
ca o oboseală veche,
îmbrăcată în nuanțele
prafului și ale mierii.
26 Februarie 2026
Toate cuvintele
albe, albastre și roșii
sunt pline de tine,
iar Timpul privește ca un martor mut
cum umpli sunetele Răsăritului
cu șoapte, ce se opresc pe conturul
unei Emoții înflorite pe marginea zilei
și liniștea o transformi într-o baladă
de lumină...
Dincolo de ochiul unui Vis îmbrăcat în verbe virgine.
21 Februarie 2026
