miercuri, 7 decembrie 2011

Anotimpul tăcerii



Din grădina cuvintelor
scrise,
se-nalţă spre zările
infinitului,
parfumul sufletului meu
atunci,
când sub privirile tale
fluide.
Misterul şi noaptea se
cotropesc,
fiind purtat de vântul
condeiului,
în anotimpul tăcerii...



7.Decembrie.2011

Niciun comentariu:

Se sparg diafragmele vocalelor

Străzile cresc din urmele pașilor tăi, în locul copacilor cu rădăcinile ieșite din sfera oculară tăcută a Pământului și cu ramificații c...