Pe banca veche
a timpului,
o ultimă rază
de soare.
Sărută tâmplele
secate
ale pământului,
luându-și rămas bun
dar, promițând
revederea.
O slovă albă
salutându-i,
în zborul lui
spre retine,
înghețate de
nepăsare.
29.August.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu