marți, 18 iunie 2013

Şi



Din șoapta vântului
ninge,
cu flori de tei
lin,
pe umerii hoinarei
clipe.

Ce vine dinspre
cândva...
înspre în prezent.
Apoi,
îndreptându-se spre viitor
trecând,
ușor prin trecut.

Între
efemer și eternitate.

               
                                                         18.Iunie.2013

Niciun comentariu:

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...