miercuri, 26 iulie 2017

Mâniile tale



prin nisipul curgător,
mâniile tale
au sădit albastre amintiri...
ce îmi rănesc tălpile sufletului
când,
pleoapa nopții se lasă peste cuvânt
și depărtarea se prinde în dansul ploii...

mă doare fiecare pas pe îl fac acum.


                 
                                                        26.Iulie.2017

Niciun comentariu:

Monograma hibernală

Cetină bătrână de brad, Lună albă blândă, Iarnă rece, Pe pridvor osteniți, dorm Pași... Vânt înfometat cântă... -Noapte, taci! Focul Ascultă...