ziduri prin
noapte...
mă opresc
să îți văd
ochii,
luminând
în calea
fluturilor cu aripile crescute...
din umbra clipei
fără cuvinte.
11.Decembrie.2017
Am obosit! Mi-e și frig.... Iar, mâinile mi-s atât de scurte încât, nici nu pot cuprinde tot golul acesta care atârnă de venele tăiate de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu