ecoul tocurilor de gheață
ale dimineții,
ce umblă dezbrăcată
nestingherită,
prin somnul morbid al asfaltului,
sparge și cele mai surde timpane
și paharul...
cu visul demisec,
plin,
pe care n-am apucat să-l bem,
în seara
ce părea să fie povestea unui început
dintr-un sfârșit...
sau poate pur și simplu,
doar
ne-am înșelat.
13.Ianuarie.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu