duminică, 27 octombrie 2024

Setea

 Această dimineață are ceva din restul de verbe rămase
timpuriu
pe vârful limbii Vântului,
care s-a născut din singurătatea
Necesității de-a zidi rănile deschise
într-un prag înalt ,
peste care trece doar setea Timpului ,
uneori ...

Totul devine un miros zgomotos de funingine ,
în buzunarul unei vechi Amintiri.

Dincolo de ușa
din noi...


                                        27 Octombrie 2024
                                     


Niciun comentariu:

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...