Evantai

priveam

evantaiul ce apunea vara prin părul tău...

 

și grăbind toamna să-ți deseneze

păsări cenușii și umbre pe umeri

din mers...

 

pielea ta

mirosea a zăpadă și a vin fiert cu scorțișoară...

 

dintr-odată florile de măr au explodat dintr-o astenie și ți-au acoperit gleznele...

 

priveam

și toate anotimpurile au devenit un singur verb

 

dincolo de evantai.

 

 

                                                6 Octombrie 2025