duminică, 1 februarie 2026

Adagio în doi

 

Prin ochii tăi,

m-am uitat în mine

și m-am simțit mai viu

decât în clipa nașterii...

 

Iar Vântul,

a început să-mi se urce pe piele

în ritmul unui adagio...

 

Până când n-am mai știut

unde sfârșesc eu

și unde începi tu

sau de unde încep eu

și unde sfârșești tu.

 

 

                                                        1 Februarie 2026

 

 

 

 

 

 

 

 

Niciun comentariu:

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...