joi, 4 februarie 2010

Libertatea îngrădită

Mă simt singură,
printre atâtea chipuri
cunoscute, ce mă
obosesc cu zâmbetele
lor, neînţelegând că
nu mai am puterea,
să suport captivitatea
în libertatea îngrădită.

4.Februarie.2010

2 comentarii:

Unknown spunea...

poeziile tale sunt ca acele Haiku........spui atat de multe in atat de putine cuvinte

Anonim spunea...

Cati, draga mea! Nu mai gasesc adresa ta de mail. Ti-o dau pe a mea, sper sa ne auzim in curand! Mi-e dor de tine
daria_hornoiu@yahoo.com
ps:asta e poezia mea preferata :*

Monograma hibernală

Cetină bătrână de brad, Lună albă blândă, Iarnă rece, Pe pridvor osteniți, dorm Pași... Vânt înfometat cântă... -Noapte, taci! Focul Ascultă...