Terapie
Îmi zace sufletul, bolnav
de efemeritatea
anotimpurilor, în patul
gândurilor fiind,
acoperit cu o ușoară,
singurătate.
Şi făcând, terapie
prin vers
iar, cu ruga în taină,
se hrănește mereu.
20.Noiembrie.2011
2 comentarii:
Condensat, cu mesaj, un poem care lasa o amintire.
E un amalgam de strigate al sufletului meu prins in bratele vietii.
Trimiteți un comentariu