marți, 24 iulie 2012

Ireversibil




Se stinge...
lumina în camera
mea, şi ceasonicarul
îşi începe, dansul strident...
pe ritmul bătăilor inimii mele.
Şi acum,
totul e ireversibil...
doar, literele prinse într-un
vers alb, se opresc pe pagina,
însemnată cu o garoafă demult
ofilită, în jurnal.



                                                         
                                                        24.Iulie.2012

Niciun comentariu:

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...