Pantofi cu toc...
-Ce să fac cu ei?
Eu merg pe vârful degetelor al cuvintelor,
ca o balerină,
pe poante
în lacul lebedelor.
Și fără rochie de seară,
pot avea
umerii perfect goi...
În piept port deja
o floare neagră-
durerea.
Nu de alta,
dar trandafiri se ofilesc prea repede.
Rujul roșu,
niciodată nu m-a prins bine.
...mereu
rebelă,
dar sedusă de șoaptele vântului,
în patul singurătății.
Neaua anilor,
mi-a lăsat câteva fire albe
prin păr...
Nu-i nimic!
Îmi place uneori
să stau la masa hazardului,
privind demonii
dansând.
19.Mai.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu