Niște femei invizibile stau îngenuncheate la ferestrele dintre cer și pământ,
îmbrăcate în hainele smereniei,
cu mâinile întinse a rugă,
neclintite și răbdătoare
așteaptă...
Sfinții să cearnă fulgi de lapte
cu sita cerului,
pentru copiii
care pleacă la vânătoare de licurici și de fluturi,
prin ușa secretă unui vis,
pe coada mărturii,
zâmbind până la urechi.
Într-o lume cu hotarele deschise doar prin vorbe,
în care înfloresc zidurile în locul florilor,
gloanțele zboară precum păsările
și se prăbușesc avioanele,
iar oamenii trăiesc în spatele oglinzilor,
din iluzii
cumpărându-și libertatea zi de zi
cu lacrimi
și aleargă după tot dar se aleg cu nimic.
........................................................................................
... pădurile urlă de durere...
Doamne, dă-le Sfinților fulgi de lapte
să cearnă
peste noi!
29.Decembrie.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu