Cu tine,
nu mai sunt gol în fața oglinzii,
prin care mă privesc ochii lumii,
de sub borul unei uimiri,
că pot atinge cerul
cu „Te iubesc”
fără să mă tem ...
Chiar dacă mâine
poate mă vei lăsa mai gol
decât am fost
ieri...
Într-o palmă de pământ
devorat
de viermi ancestrali
și doar pietrele
îmi vor mai aminti
numele.
20.Noiembrie.2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu