În timp ce Timpului însuși
i-a mușcat limba Trecutul
cu brutalitate,
Noi
ne-am obișnuit să trăim
o ficțiune secundară
și ne cântărim reciproc vina,
cu mare atenție și grijă,
fără să ne scape
nici cel mai mic detaliu
sau vreo greșeală
într-un Prezent
care nu ne mai aparține,
împărțit la doi,
demult,
dar ne place starea de fapt
atât de mult,
încât
nici nu ne mai pasă de realitatea
care ne strigă încontinuu ...
Viitorul are ceva
din simetria și fragilitatea
piciorului unui pahar de vin...
Dar, întotdeauna vom iubi
adevărul și minciuna
în egală măsură,
chiar și atunci
când
vom învăța să admitem totul
și să nu mai simțim durerea
dincolo de cuvinte.
15.Septembrie.2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu