Vis

 vis

 

de iarnă,

cu omăt albastru,

până mai sus de glezne

și mai jos de genunchi,

lângă gura sobei, ruginită

de vreme, vremuită

de ceva

vreme...

 

sunt,

ești,

 

printre umbre și lumini,

 

doar un fum de țigară

și un vechi

refren dintr-un cântec de dragoste,

fredonat cu o jumătate de gură,

sub o pânză de păianjen,

între probabilitatea și posibilitatea

mai mult sau mai puțin

de-a fi...

 

 

                                                      26.Septembrie.2022