luni, 12 decembrie 2022

Aerul miroase a tu în zori

 

E seară din nou

și sting lumina

în grabă,

fiindcă

nu vreau să văd Singurătatea

dansând în pielea goală în jurul meu,

pe covorul de sticle și pahare sparte,

iar Ceasul îi ține ritmul ca un nebun... !

 

Dar, nu știu cum

dintr-o dată se aprind amintiri,

când în roșu,

când în albastru,

ba în alb, ba în negru,

în fiecare colț al inimii mele

și nu pot să adorm

nici chiar îngropat adânc între perne

și așternuturi...

 

Chiar și așa aerul miroase a tu, în zori,

și e greu respirabil,

uneori e sufocant,

dar cel mai greu de suportat ...

 

Asist la priveghiul meu,

înainte

de-a muri.

 

 

                                                 12.Decembrie.2022

Niciun comentariu:

Monograma hibernală

Cetină bătrână de brad, Lună albă blândă, Iarnă rece, Pe pridvor osteniți, dorm Pași... Vânt înfometat cântă... -Noapte, taci! Focul Ascultă...