Sunt ferestre
și sunt uși ,
care nu se deschid
niciodată
și tot ceea ce auzi,
în liniștea infernală
ce te înconjoară, e:
-Vrei să pleci?
Pleacă!
De ce nu pleci?
Un strigăt gol
strigă prin sperietura,
care mi s-a născut
sub gene:
-Nu pot!
-Și de ce nu poți?
Uite!
Dezbracă-te de piele,
de fiecare strat de carne ,
până la ultimul os,
pe urmă
descalță-te de fiecare gând
în parte,
fără să eziți!
-Nu pot!
Strigă din nou,
Strigătul
de sub gene...
-Dar ai dinți
și unghii!
Fă, câte o gaură
în fiecare perete ridicat
din nefericirea
celor
care poartă moartea la gât ,
ca semn al fertilității,
dar, le este teamă să privească
răsăritul
dincolo de lunetă.
5 Noiembrie 2024
luni, 4 noiembrie 2024
Tonuri-Răsăritul dincolo de lunetă
Mănușă rece
Perfecțiunea se ascunde într-un paralelipiped vertical roșu ... Roșu explorează dintr-un trandafir captiv la reverul Morții ... ...
-
În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
-
Știi ... Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
-
-Tu încă, arzi în mine chiar și în venele mele, iar eu din ce în ce mai mult mă sting în surmenajul umbrei tale... Între Cer și Pământ....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu