duminică, 5 ianuarie 2025

Moșoroi de vise

 Deseori
mi-e dor 
să nu fiu aici
și să Fiu 
acolo 
unde pot fi Eu...!

Urechea să-mi fugă 
într-un cântec de greier leneș,
tolănit prin iarba grasă 
și Luna
să-i țină cărarea,
până s-or crăpa zorile 
în mijlocul unui mușuroi de vise,
descântat de Vânt,
iar, când 
ar da Cocoșul trezire lumii,
aș bea din ulcică apă rece
din fântână,
să-i văd pe toți ai mei,
exact 
la fel cum erau
printre aburii pitei 
abia 
scoasă din cuptor
de bunica...

Mi-e dor!...

Să mă uit 
și să mă amintesc 
cu tălpile de nea...


                                               5 Ianuarie 2025

Niciun comentariu:

Se sparg diafragmele vocalelor

Străzile cresc din urmele pașilor tăi, în locul copacilor cu rădăcinile ieșite din sfera oculară tăcută a Pământului și cu ramificații c...