Evadez în cuvinte, din lumea sălbatică, să-mi salvez visele.
Plouă
și ecoul pașilor tăi
e acoperit cu sunetul mașinii de scris,
peste care s-a așezat Timpul,
ce îmi bea zgomotos din amintiri ...
Simt cum se scufundă golul în mine.
30 Iulie 2025
Trimiteți un comentariu
Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre. Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu