Dans de vise
Cerul iarăşi, s-a îmbrăcat
în mantia nopţii şi apoi, s-a
pregătit pentru spectacolul
stelelor, ce s-au ivit una câte
una în ritmul nostalgic al lunii
iar, eu cu capul pe pernă, mă las
purtată uşor, de adierea vântului,
într-un dans de vise însă, îmi pierd
balansul la strigătul cucuvelei şi,
împiedecându-mă de întrebările
despre viitor…
22.Martie.2010
Memoria
Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre. Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...
-
În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
-
Știi ... Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
-
-Nu Frica mă omoară și nici Moartea nu mă înspăimântă, ci, durerea degetelor Vieții prinse la ușa Nefericirii, mă face să țip în tăcere, d...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu