La naştere
Aş vrea să mă ascund
într-o îmbrăţişare căci,
viaţa uneori, e atât de
rea dar, nu o găsesc
acolo unde as vrea…şi
simt cum îmi ard obraji
în văpaia lacrimilor iar,
suferinţa biciuindu-mi
sufletul şi atunci, fug
prin rânduri scrise în
spinarea nopţii, să fiu
liberă şi să arunc haina
povară cu care destinul,
m-a îmbrăcat la naştere.
15.August.2010
duminică, 15 august 2010
Realitatea oarbă
Seara atârnă de fereastră în culorile unei scrisori pierdute, iar pereții păstrează, sub respirația lor, amintirea zilei ce se d...
-
În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
-
Dincolo de evadare Sunt zile...luni...ani... Ba nu! E o viaţă, decând dincolo de tăcere, pe masa destinului... din odaia mea, se scurg neînc...
-
E noapte E noapte, şi doar luna îmi aude suspinele. Mi-e atât de dor,să mă pierd în abisul ochilor tăi căprui. E no...
Un comentariu:
E minunata revolta suferintei tale in poezie... ma convingi ca esti unul din tinerii minunati ai acestei tari, care isi incearca aripile!
Promit sa te urmaresc constant!
Cu drag...
Trimiteți un comentariu