La naştere
Aş vrea să mă ascund
într-o îmbrăţişare căci,
viaţa uneori, e atât de
rea dar, nu o găsesc
acolo unde as vrea…şi
simt cum îmi ard obraji
în văpaia lacrimilor iar,
suferinţa biciuindu-mi
sufletul şi atunci, fug
prin rânduri scrise în
spinarea nopţii, să fiu
liberă şi să arunc haina
povară cu care destinul,
m-a îmbrăcat la naştere.
15.August.2010
duminică, 15 august 2010
Memoria
Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre. Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...
-
În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
-
Știi ... Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
-
-Nu Frica mă omoară și nici Moartea nu mă înspăimântă, ci, durerea degetelor Vieții prinse la ușa Nefericirii, mă face să țip în tăcere, d...
Un comentariu:
E minunata revolta suferintei tale in poezie... ma convingi ca esti unul din tinerii minunati ai acestei tari, care isi incearca aripile!
Promit sa te urmaresc constant!
Cu drag...
Trimiteți un comentariu