Condei
Flori de suspine
sub roua nostalgiei,
cu miros doar de tine...
apare un nou fluture al concesiei.
Atunci, când tu nu eşti cu mine
eu, caut cuvinte nescrise, încă de condei
să-mi poarte peste tăcerii, ecoul dorinţei...
să rămânem împreună, şi să ne fie mereu bine.
27.Iunie.2011.
2 comentarii:
"caut cuvinte nescrise...
să-mi poarte peste tăceri, ecoul dorinţei..."
Si asa un poem, cat o boaba de roua, face viata, cu o clipa, mai frumoasa...
Sa fii fericita, Minune!
Asa e draga mea lumina de curaj.Urarea sa se întoarcă și la tine,te îmbrățișez.
Trimiteți un comentariu