duminică, 25 septembrie 2011

Ochii nopţii


În spatele
perdelei a liniștii
ochii nopții,
mă privesc cum
mă dezbrac
de tăcere, în oglinda
scrisului
când stropii vieţii...
Curg şi
rămân uşor, pete
de gânduri,
iar de sub condeiul din
mâna mea
nesigură, pe goliciunea hârtiei
apare şi,
reflecția sentimentelor ascunse
în aparenţe.


25.Septembrie.2011

4 comentarii:

Iulia spunea...

foarte frumos;;)

Cadar Katalin spunea...

Mulțumesc pentru popasul de lectura și pentru apreciere! :-*

Aris spunea...

E diferit acest poem de tot ce am citit pana acum...
Citit cu drag, Minune!

Cadar Katalin spunea...

Intr-o clipa,mi-am imaginat viata ca pe piesa-spectacol si am simtit nevoia sa scriu ceva inedit...Te mai astept draga mea Lumina!

Și pe cuvânt

  Nas în vânt, vis de-avânt, În nopți dalbe, în versuri albe, îmi ești muză, o galbenă roză, la o ureche, să-mi fii pereche, șopt...