vineri, 15 iunie 2012

Lecţile karmice



Să nu mai existe
între noi, o distanță
mereu, taine sau obstacole.
Brațele tale, sunt zarea
spre care, eu vreau...
să zbor, cu aripile
colorate, în vers alb.
Când zorii, inundă cerul
şi, vântul se balansează.
Direct în gândurile tale,
să mă strecor ușor...
şi invadându-ţi visele,
prin vibrațiile sufletului tău.
Apoi, pentru o clipă...
privirea să-ți cadă,
precum o ploaie caldă,
printre toate subînțelesurile mele.
Sunt dincolo de aparențe....
și, trupul mi-e infirm
iar, de Venus uitat...
pentru lecțiile karmice doar.



                                                              15.Iunie.2012

Niciun comentariu:

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...