Ți-am presărat
cărarea,
cu flori de
cristal.
Ce au fost
brumate...
și ecoul pașilor
tăi,
a rămas prizonier.
Dincolo...
de timp într-un
colț,
de gând nespus.
31.Octombrie.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu