duminică, 13 august 2017

Și ploaia




degetele vântului...
alunecă
prin părul serii,
până pe umerii acoperiți de voalul
țesut din ghemul de gânduri...

și ploaia mi se furișează în tăcere.


                                                        13.August.2017
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...

  • Litere trasate
                                În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
  • Cu sânge rece
      Știi ...   Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
  • Nopți albite
    -Nu Frica mă omoară  și nici Moartea nu mă înspăimântă, ci,  durerea degetelor Vieții prinse la ușa Nefericirii, mă face să țip în tăcere, d...