duminică, 13 august 2017

Și ploaia




degetele vântului...
alunecă
prin părul serii,
până pe umerii acoperiți de voalul
țesut din ghemul de gânduri...

și ploaia mi se furișează în tăcere.


                                                        13.August.2017
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Se sparg diafragmele vocalelor

Străzile cresc din urmele pașilor tăi, în locul copacilor cu rădăcinile ieșite din sfera oculară tăcută a Pământului și cu ramificații c...

  • Cu sânge rece
      Știi ...   Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
  • Buchet albastru
    Un fluture în derivă, prin umbrele nopții... s-a lovit de o vocală, tocmai când minutarul... a venit în straie târzii, să-mi d...
  • (niciun titlu)
    Dincolo de ziduri Îmi ascund sufletul în cuvinte, când dorul tău stingher, mă caută printre gânduri rătăcită la apus şi sufoc lacrima ce vre...