miercuri, 16 august 2017

Toamna e atât de aproape




liniștea,
doarme pe o bancă
și toamna e atât de aproape...

îmi ascund inima
într-o carte
scrisă,

cu cerneala unor nopți albastre.


                                                           16,August.2017
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Portavoce

  Păreri de rău și primăveri agățate pe cozile unor vechi strune mute, în timp ce se aude un poem trist, recitat printr-o portav...

  • Buchet albastru
    Un fluture în derivă, prin umbrele nopții... s-a lovit de o vocală, tocmai când minutarul... a venit în straie târzii, să-mi d...
  • Sentimentul
    de brațul clipei apuse, mi-am legat sentimentul... suspinând în fața dimineții fără tine, m-am aruncat în capătul un...
  • Trenul fără controlor
    În cufărul unui călător beat de iluzii, s-a ascuns moartea răzând de un destin chior, lăpădat într-o sală de gară veche în ...