rânduri rămase nescrise,
în scrisoarea
cu parfum de
toamnă...
le aștern sub
pasul clipei,
pierdută
prin gândul
născut din șoapta infinitului.
Aerul dansează cu o șuviță de lumină, pe o coardă de violoncel adormit într-un colț al unei amintiri mute. Praful de aur se ri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu