sâmbătă, 7 iulie 2018

Răscolindu-mă


sub pașii amurgului,
pietrele
ascultă foșnetul frunzei
îngălbenită
pe  ramura toamnei
dintr-un
anotimp timpuriu...

răscolindu-mă.


                                                7.Iulie.2018
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Monolog din spatele ușii albastre

  Se văd ninsori în privirea ta tot mai des și mai aproape, iar mirosul de vară din păr ți se pierde în capriciile englezești de toa...

  • Litere trasate
                                În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
  • Cu sânge rece
      Știi ...   Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
  • Surmenajul
      -Tu încă, arzi în mine  chiar și în venele mele, iar eu din ce în ce mai mult  mă sting  în surmenajul umbrei tale... Între Cer și Pământ....