sâmbătă, 7 iulie 2018

Răscolindu-mă


sub pașii amurgului,
pietrele
ascultă foșnetul frunzei
îngălbenită
pe  ramura toamnei
dintr-un
anotimp timpuriu...

răscolindu-mă.


                                                7.Iulie.2018
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Monograma hibernală

Cetină bătrână de brad, Lună albă blândă, Iarnă rece, Pe pridvor osteniți, dorm Pași... Vânt înfometat cântă... -Noapte, taci! Focul Ascultă...

  • Cât de...
    mi-am scuturat gândul de noapte, și l-am sădit în ochiul toamnei, să nu mai simt cât de dor mi-e de tine.             ...
  • Buchet albastru
    Un fluture în derivă, prin umbrele nopții... s-a lovit de o vocală, tocmai când minutarul... a venit în straie târzii, să-mi d...
  • Sub umbra luminii
    știi... pietrele ce strălucesc pe inelele de la amanetul din colțul       străzii  cândva au fost stele căzătoare prinse în năv...