joi, 21 februarie 2019

Să îmi citești versuri


Of!

Am obosit să îmi citești
versuri
despre acele ierni netrăite,
accentuând fiecare
virgulă dintre cuvinte,
scrise într-o carte veche și prăfuită
de un poet bețiv,
al cărui
gând făcea dragoste
cu singurătatea
în mansarda falsei fericiri.

Taci și ascultă norii,
sărutând
tâmplele zilelor
ce trec în fugă peste linia pietonală,
chiar dacă semaforul
e încă
roșu...

Am un sentiment ciudat
de gol
în timp și spațiu,
 între noi.

Mințindu-ne că formăm
un întreg
univers.

                                                21.Februarie.2019

Niciun comentariu:

Cel mai iubit dintre cei uitați

  Trebuie să mori  uneori, de mai multe ori , să fii mult mai viu, dincolo de ușile Întunericului, în mijlocul furtunilor... Doar astfel, te...