miercuri, 3 iulie 2019

Dedublare


copilul din mine,
se ține de gâtul femeii
ce își smulge câte un fir alb din părul ei brun,
cu penseta,
în fața unei oglinzi,
oftând,
ca și cum ar vrea să șteargă urma anilor
care o fac să se simtă
mai mult
sau mai puțin înțeleaptă-
acum,
o umbră rătăcită
a adolescentei de ieri,
cu ochi căprui
și visători,
căruia îi plăcea să picteze
caii albi,
înaripați,
 ca o dedublare a sentimentelor...

din perspectiva unei stele căzătoare,
lumina-
mai pură.


                                                 
                                                 3.Iulie.2019

Niciun comentariu:

Monolog din spatele ușii albastre

  Se văd ninsori în privirea ta tot mai des și mai aproape, iar mirosul de vară din păr ți se pierde în capriciile englezești de toa...