Nelumina

Între duminici urc și cobor treptele

care duc spre mine,

să îmi surprind gândurile

scăldându-se în sunetul ploii,

lovind ferestrele

odăii

ai cărei pereți imită un cavou

al sentimentelor alterate,

confuze,

ciudate,

plate…

într-un apus de vise.

Mă prind uneori,

cu dinții de cuvinte

lipite în fraze

dintre virgule și punct

lungi

sau scurte.

... obosită

de nelumina tăcerii.

                                              10.Martie.2020