marți, 8 iunie 2021

Aștept pur și simplu

 

... uneori,

nu fac altceva decât să ascult pur și simplu gâlceava ciorilor,

ce stau adesea pe prunul uscat din dosul casei

și aștept...

ca Timpul să termine de potcovit caii

ce-mi vor duce într-o zi

sicriul

dincolo de foc și ape,

în pământul cu flori de Cer,

mirosind a mântuire,

a păcate arse,

a nesfârșite ploi

și a împăcare.

 

Alteori,

în timp ce aștept...

străpung coastele Nopții

cu unghiile Imaginabilului,

până când sângerează în cuvinte...

 

Până când alunec într-un somn adânc,

din care sper să nu mă mai trezesc niciodată.

 

 

 

                                                             7.Iunie.2021

 

 

 

 

 

 

Niciun comentariu:

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...